Poate ca nu oricine isi poate aminti parte din viata sa la fel cum isi aminteste un om care a trecut prin multe, fericiri iluzorii, tristeti multiple, ganduri bune, amintiri frumoase, destinatii nemaiintalnite sau iubiri unice. Imi place sa il numesc “suflet drag”, pentru ca in ciuda situatiilor prin care a trecut, a ramas la fel de atent, afectuos si generos.
Poate ca viata nu este la fel de potrivita pentru toti, insa stiu un singur lucru: ca si cel sarac iubeste, cum si cel bogat iubeste. Insa, si celui frumos ii place sa iubeasc, la fel cum si celui mai putin frumos ii place sa primeasca un gram de afectiune si unul de iubire.
Mai tii minte, suflet drag cum obisnuiai sa ma tii in brate?
“Am ales sa te tin in brate pentru ca am gasit ceva diferit in tine.
Am ales sa te iubesc pentru ca ti-am promis ca am sa-ti indeplinesc toate visele ce mi le-ai spus printre soapte si suspine…
O sa am grija de tine si… nu am sa las niciodata zambetul de pe scumpa ta fata sa iti lipseasca.” – ii spuse el celei care ii umplea inima de fericire in fiecare zi.
“Dar ce replica frumoasa, dar ce suflet drag aveam sa am alaturi”… – exact asa isi spusese ea, cu gandul ca avea sa intalneasca marea sa fericire, o fericire pictata in culori de curcubee, in sunete de gingasie si de o afectiune nemarginita.
“In vremuri bune sau grele vom fi intotdeauna impreuna. Asa cum genele nu se dezlipesc niciodata de ochi si ofera o imagine angelica pe chipul tau, asa iti promit ca va fi si iubirea mea. Tu vei visa, iar eu iti voi indeplini visele.
In caldura arzatoare a soarelui, eu voi fi umbra ta, voi fi apa de care ai nevoie pentru a te racori. Iar atunci cand frig iti va fi, eu iti voi oferi toata caldura din mine, pentru ca tu sa nu duci lipsa de nimic. Cand ploaia te va deranja, voi schimba directia norilor pentru ca tu, suflet drag, sa nu fii deranjat de nimic.” – ajunsese el sa simta probabil cel mai sincer, cel mai frumos si mai departe cel mai special sentiment din lume – reusise sa isi deschida carapacea si chiar sa invete sa iubeasca cu toata inima.
“Ai spus frumos si ai imbinat si mai elegant ceea ce simteai in intreg comportamentul tau… pana cand, intr-o zi ai mai uitat cateva cuvinte din promisiune. Zi dupa zi, uitai cuvintele, iti fereai simturile si te inchidea de lumea mea pentru ca iti construiai singur lumea ta. Cat de bine ne era in lumea noastra, pana cand lumea aceasta a devenit o lume cu doua directii diferite, doua sensuri opuse, dar si doua suflete aparte.” – scrisese tanara domnita in albumul sau desenat cu lacrimi si curcubee din ce in ce mai colorate in gri.
Suflet drag, acum sa iti fie inima plina de aceeasi incantare ce nu demult o simteai!
ankezblog 